De ce nu ca în filme? Pentru că totul este previzibil acolo, iar noi nu ne dorim ca viaţa noastră să fie astfel. Sună fermecător să te izbeşti de un băiat drăgut pe holul liceului, el să te ajute să îţi ridici cărţile, să faceţi cunoştinţă, a doua zi să iesiţi la cafea, iar seara să faceţi dragoste.
Nu-i păcat că nu se întâmplă în realitate, ar fi prea simplu. Suntem reali şi ne place să trăim o viaţa reală, o poveste al cărei sfârşit nu-l cunoaştem. Iubiţi să vă izbiţi de acel băiat şi să nu se întâmple nimic a doua zi, să vă placeţi reciproc dar să nu ştiţi asta şi să nu vă băgaţi în seamă.
